Interviu Universul Juridic cu Stan Tîrnoveanu, prim-vicepreședinte, în cadrul Congresului UNPIR 2024

Cristian Pavel – Bună ziua, Doamnelor, Domnișoarelor și Domnilor! Ne aflăm în ambianța plăcută a Grand Hotel Marriott din capitală. Suntem în data de 27 septembrie 2024, la capătul unei zile pline. Este vorba despre cea de-a XXVI-a ediție a Congresului Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România. Avem onoarea, bucuria și plăcerea de a saluta, alături de noi, prezența domnului prim-vicepreședinte al UNPIR, domnul avocat Stan Tîrnoveanu. Bine v-am găsit, domnule avocat!

Stan Tîrnoveanu – Bună ziua, mulțumesc de invitație!

Cristian Pavel – Ne bucurăm să fim din nou alături de UNPIR cu acest prilej și, firește, culegem câteva opinii, câteva păreri care țin de acest eveniment important din viața breslei pe care o reprezentați. Ne-am bucurat să constatăm că interesul a fost major, au fost numeroși colegi care au dat curs invitației dumneavoastră și au răspuns chemării conducerii Uniunii, fiind prezenți în număr de peste 250 de practicieni la acest moment. Asta spune foarte mult în privința interesului continuității și bunului mers al Uniunii, mai ales că suntem într-un moment în care nu am vorbit de alegeri, nu am vorbit de subiecte care schimbă fundamental lucrurile în profesie, în statut ș.a.m.d. Aș vrea să vă întreb, pentru că sunteți prezent în multe evenimente, în tot ceea ce ține de inițiative de reprezentare a Uniunii în discuțiile cu administrația centrală, cu executivul: Credeți că există, pe rolul legiuitorului, viitoare amendamente, viitoare modificări care țin de legislația care vă privește?

Stan Tîrnoveanu – Aș spune că, din păcate, nu sau, din fericire, da. Din păcate, nu de ce? Pentru că avem o Lege nr. 85/2014 și orice act normativ are o durată de viață, în care presupune o reactualizare, și atunci ar cam trebui, măcar la 3-5 ani de zile, dispozițiile Legii nr. 85/2014 să fie repoziționate, restructurate ca formulare. Lucrul ăsta nu s-a întâmplat, însă sunt câteva intervenții în perioada asta și aș aminti ultima Lege nr. 216/2022 care a transpus o Directivă 1023 a Uniunii Europene, care introducea și uniformiza procedurile preventive. Și atunci a fost restructurat mandatul ad-hoc și a intervenit acordul de restructurare, respectiv planul de restructurare. Aceste proceduri sunt benefice, chiar am avut un raport la acest complex în care arăta evoluția numărului de proceduri preventive. Dacă inițial, acum 2 ani de zile, erau 20 și ceva de proceduri, am ajuns să avem peste 70, ceea ce înseamnă că procedurile astea preventive, care sunt exclusiv la dispoziția debitorului, încep să fie conștientizate, ca efect pozitiv, îți poți restructura afacerea, în condițiile legii, cu păstrarea controlului afacerii.

Cristian Pavel – Se poate face o analogie cu medicina preventivă.

Stan Tîrnoveanu – Se poate face cu medicina preventivă, cu tratamentul ambulatoriu, fără SMURD, ca să zic așa, pentru că procedurile pur judiciare pun accentul mai mult pe partea procedurală și înlătură sau estompează focusarea pe partea economică. Un agent economic se restructurează și este mai sănătos din punct de vedere economic. Procedural, nu poți să-l schimbi, doar să respecți procedurile în timp. Însă el este mai bine sau mai rău în funcție de tratamentul pe care-l dai pentru boala respectivă, nu în funcție de spitalizare sau nespitalizare.

Cristian Pavel – Putem pune acest interes pe prevenție, pe seama unei emancipări economico-financiare a societății românești, a mediului de business?

Stan Tîrnoveanu – Să fiu sincer, este puțin cam mult să spunem că e o emancipare, dar cert este că trendul este pozitiv. Dacă avem o viziune pe ultimii 30 de ani, vedem că oamenii de afaceri au început să fie chiar oameni de afaceri, în sensul că, dacă la început, era important să te descurci și să faci rost de valută, să prinzi o privatizare, acum oamenii sunt focalizați să câștige, acum sunt focusați pe business-ul respectiv, au proiecții de cashflow, au o altă viziune, o igienă juridică și financiară, deci este clar că s-a schimbat și asta în bine. Și uite că efectul se vede și aici, este clar că avem o îmbunătățire. Ar fi nefiresc să fie altfel. Dacă e să mă întrebați, eu cred că marea problemă a noastră la Revoluție a fost și că am avut o dictatură politică, dar cel mai rău a fost că n-am avut economie de piață, pentru că, dacă aveam embrionul economiei de piață, după ce dispărea dictatura politică…

Cristian Pavel – De fapt, l-am avut, dar l-am pierdut.

Stan Tîrnoveanu – Bunicul meu a trăit în economie de piață și tata, eu n-am apucat decât după Revoluție. Și atunci oamenii, dispărând dictatura politică, partidul unic, dacă ar fi știut să facă afaceri repede, lucrurile s-ar fi întâmplat mult mai repede. N-am avut această școală, s-a făcut în timp. Asta este.

Cristian Pavel – Voiam să vă întreb dacă în toate demersurile pe care le aveți ca practicieni în insolvență, pe orizontală, pe verticală, dacă simțiți nevoia uneori de ajustarea unor proceduri judiciare. Dacă ar exista căi de simplificare și de ranforsare a ceea ce se întâmplă.

Stan Tîrnoveanu – Cu certitudine, există domenii. Acum, pe procedurile preventive, avem un act normativ care este de curând, am zis Legea nr. 216/2022, și ar trebui, probabil de la anul încolo, să ne gândim ce ar trebui să fie mai bine făcut, analizând și dreptul comparat, văzând și alte instituții în alte țări și să vedem ce ar putea să ajute. Pe procedura pur judiciară, aici ar trebui lucrurile un pic simplificate, pentru că avem o legislație din 2014 și sigur trebuie un pic renovată. Până și o casă o mai renovezi, sunt destul de mulți ani.

Alt lucru, care este pozitiv: pentru a nu mai exista practică contradictorie, există două remedii juridice, reglementate de Codul de procedură civilă, instituția recursului în interesul legii, care unifică practica, sau instituția deciziilor interpretative tot ale Înaltei Curți de Casație. Dacă vorbim de decizii interpretative, suntem la 10 ani, numai acolo trebuie să fie un element de noutate. Și, în ultimul timp, au apărut foarte multe recursuri în interesul legii. Chiar de curând Decizia nr. 14/2024 a Înaltei Curți de Casație, care tranșează o dispută de interpretare. Cum se poate numi practicianul în insolvență? Ce înseamnă prima adunare a creditorilor care numește? Până când se poate interpreta că poate să existe și dau o anumită stabilitate și pe principiul celerității și securității raportului juridic. Iar, în tratat, chiar regulamentul Uniunii Europene transmite ideea că trebuie să fie o anumită stabilitate și celeritate.

Cristian Pavel – O ultimă întrebare. Aveți o privire de ansamblu a tuturor fenomenelor din economie și, probabil, și din politica românească. Voiam să vă întreb: Cum vi se prefigurează, din punct de vedere personal, anul care urmează?

Stan Tîrnoveanu – Ce pot să vă spun este că noi, în conformitate cu statutul nostru… practicienii nu fac politică.

Cristian Pavel – Nu, nu referiri politice, ca idee.

Stan Tîrnoveanu – Deci, nu fac politică, deci nici eu nu o să fac politică, dar e clar că trăiesc aici și, ca orice om care trăiește aici, îmi pun întrebările, care sunt, de altfel, publice.

1. Va fi o creștere a impozitului și sigur asta are impact în ceea ce privește mediul economic și, dacă are impact în mediul economic, atunci înseamnă că vor fi mai multe proceduri ale insolvenței, impozit, TVA.

2. Atât timp cât sunt studii care arată că primele 6 luni sunt mai mult cu 8% procedura insolvenței, ceea ce înseamnă că e o stare de febră. Dacă este febră, înseamnă că este un pic de boală. Dacă mai vine și o majorare a sarcinilor fiscale, nu știm cât de mult se cronicizează, se acutizează. Atunci probabil că trebuie un pic de înțelepciune, pentru a nu pune presiune pe agenții economici, de a nu pune presiune pe consumatori, pentru că un agent economic, dacă nu are consumator, dispare și el. Nu mai are clientelă sau clientela nu mai are putere de cumpărare. Și atunci este efectul în lanț economic. Să sperăm că nu se va întâmpla, să sperăm că vor apela la procedurile astea preventive anticipative, în care simte omul că de-aia mi-a crescut febra, hai să merg la doctor, hai să discut cu creditorii, să văd cât este suportat lui, pentru că insolvența vine cu următoarea idee, pe care putem să o luăm de la medicină: Măi, dacă mor, cât poți să iei tu de la mine? Atât. Atunci, lasă-mă să trăiesc și îți dau atât, ăsta este tratamentul echitabil în insolvență! Îți dau măcar cât ai lua dacă aș muri. Dar dacă trăiesc, poate mai produc ceva în plus și îți mai dau ceva. Aceasta este filozofia insolvenței, care e o instituție, mă rog, mai greu digerabilă, pentru că mulți pierd din procedura aceasta, însă așa este viața, și noi ne naștem, evoluăm, mai și murim. Asta e, că nu este încă nimeni nemuritor și există un dinamism mare de schimbare, din ce în ce viața unui agent economic e mai dură, mai tumultoasă și mai scurtă. Asta este.

Cristian Pavel – Este o proiecție nu tocmai optimistă, dar optimismul dumneavoastră și al colegilor rezidă din faptul că, iată, vă reuniți, hotărâți niște lucruri, aveți niște direcții clare care arată către ce ținte aveți în față.

Stan Tîrnoveanu – Esențial este să se înțeleagă că procedura insolvenței este o procedură normală, care permite salvgardarea, salvarea afacerilor care sunt viabile, cu anumite costuri, și atunci, dacă salvezi o afacere viabilă, inclusiv mediul concurențial este mai sănătos pentru consumatori, pentru că dispariția unui agent economic înseamnă că ceilalți au spațiu mai mare și, posibil, marja să fie diferită. De aceea este foarte recomandată procedura de reorganizare-restructurare.

Cristian Pavel – Mulțumim tare mult domnului prim-vicepreședinte Stan Tîrnoveanu! Vă dorim mult succes și să ne vedem sănătoși în edițiile care urmează!