Interviu susținut de domnul Cătălin-Andrei Dascăl, Președinte ales UNPIR, cu ocazia Congresului Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România

Click AICI pentru a urmări interviul în format VIDEO.

Cristi Pavel – Bună ziua, doamnelor, domnișoarelor și domnilor! Ne găsim într-o ambianță deosebită, în ambianța hotelului Marriott din Capitală, la cel de-al XXVII-lea Congres al Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România. Este un congres special, un congres electiv, în care membrii Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență și-au desemnat noua conducere la nivel național.

Avem marea bucurie de a-l avea alături de noi pe președintele nou-ales al UNPIR, pe domnul Cătălin Dascăl. Felicitări și bine ați venit!

Cătălin-Andrei Dascăl – Mulțumesc mult! Sunt bucuros că mi-a fost acordată această încredere, de către colegii mei, de a prelua conducerea Uniunii – separat de cea de la București – pentru următorii patru ani! Sper să fie un mandat reușit! Cu siguranță nu va fi unul ușor, pentru că suntem într-un moment în care sunt extrem de multe provocări. Știm foarte bine, nu e un secret, nu vreau să insist foarte mult – cu pachetul doi de măsuri, cu toate modificările legislative, cu mediul economic – sunt multe provocări. Au fost tot timpul, am spus și în interviurile anterioare că noi nu ne speriem de provocări, dar acum singura situație este că sunt un pic mai multe. Dar sunt convins, cu echipa formată din Uniune și cu membrii, că le vom face față cu brio

Cristi Pavel – Remarcam cu toții în societate faptul că însuși premierul actual al României a declarat că insolvența a devenit un sport național și că legea actuală trebuie corectată pentru a stopa practica firmelor care folosesc procedura de insolvență pentru a evita plata datoriilor, se reînființează și așa mai departe, procedurile durează mult – iată, există o serie întreagă de provocări. Și, mai mult decât atât, am văzut că în august 2025 Ministerul Justiției a avansat un proiect de lege care modifică Legea insolvenței. Bineînțeles, sunt și lucruri care sunt prevăzute în pachetul 2 și care vor schimba un pic paradigma.

Ce părere aveți despre toate aceste lucruri?

Cătălin-Andrei Dascăl – Nu vreau să intru în polemici, nu vreau să fac declarații care se duc în zona politică, eu vreau să vorbesc doar de cifre și statistic.

Statistic, dacă la nivelul anului 2010 și al anului următor existau undeva în jur de 28.000-29.000 de firme noi intrate în insolvență anual, la nivelul anului 2024 sunt undeva în jur de 6.000 și puțin. Deci, mi-ar fi greu să spun că a devenit un sport național, în condițiile în care numărul de insolvențe este semnificativ mai mic. Din perspectiva duratei – este o chestiune pe care, de altfel, am susținut-o și în negocierile pe care le-am avut cu reprezentanții Guvernului, în modificarea pachetului 2 de măsuri, unde, în principal, noi susținem în mod real același lucru –, noi nu suntem fericiți cu ceea ce înseamnă întârzierea aplicării unor proceduri de insolvență, care conduce automat la durata foarte mare a dosarelor pe rol. Însă cauzele nu sunt din perspectiva practicienilor, pe de-o parte, nu sunt în mod real din perspectiva dispozițiilor cuprinse în Legea nr. 85/2014, pe de altă parte; ele sunt generate de factori colaterali și externi: durata mare a proceselor, foarte multe contestații, poziția creditorilor, care de multe ori întârzie ei. Nu este vorba de instanțe în sine, dar ele devin foarte încărcate prin pozițiile pe care creditorii le exprimă și atunci sunt mulți alți factori externi, pe de-o parte. Pe de altă parte, sunt factori externi obiectivi. Să nu uităm că foarte multe dintre societățile ajunse în insolvență nu sunt într-o situație… – și nu vorbesc acum din punct de vedere financiar, că evident au ajuns acolo, e o chestiune constatată, dar din punctul de vedere al actelor existente în societatea ajunsă în insolvență, unde suntem nevoiți de foarte multe ori să reconstruim ceea ce înseamnă documentații legale ale activelor debitoarei, au foarte multe creanțe de încasat și atunci ajungem într-o zonă a altor instanțe și creanțe de recuperat, deci sunt factori externi, nu ține de ceva intrinsec Legii nr. 85/2014. Este foarte adevărat – este o chestiune pe care și noi o susținem distinct de acest lucru de peste un an de zile și avem echipe de lucru la nivelul Uniunii – că ar trebui – au trecut ceva ani, peste 10 ani de când avem această lege – reformată și adaptată cerințelor și nevoilor economiei de astăzi, dar nu din această perspectivă, a întârzierii, pentru că nu legea este cea care generează întârzierea procedurilor și a insolvențelor.

Cristi Pavel – Există o bună conlucrare, coordonare și colaborare a UNPIR cu Ministerul Justiției, cu magistrații, cu celelalte profesii juridice, așa încât lucrurile, inițiativa asta de modificare a Legii nr. 85/2014, a O.U.G. nr. 86 /2006, să ajungă într-o formă acceptabilă pentru profesie?

Cătălin-Andrei Dascăl – Dialog există, există conlucrare. Am avut întotdeauna dialog, am avut dialog deschis, am avut și înțelegere. Sunt convins că va exista și în continuare acest dialog. Să spunem acum că această lege modificată din perspectiva pachetului 2… – suntem într-un moment în timp în care nu putem să vorbim, deja s-a negociat, nu avem alte așteptări, sperăm ca în viitor să corectăm, cum au fost situațiile cu Ordonanța nr. 88/2018, și sunt convins că le vom corecta. Dar, dacă întrebarea a fost în sensul dacă văd că în viitor vom beneficia de un dialog pentru a reforma legea, sunt convins că da.

Cristi Pavel – Dacă sunteți optimist.

Cătălin-Andrei Dascăl – Nu, sunt convins. Optimist, știți că v-am spus în alte interviuri… Sunt convins, pentru că e o necesitate și, dacă toată lumea înțelege lucrul ăsta, nu văd de ce ar exista o opoziție în acest dialog. Nu și nu există, nu a existat, sunt convins.

Cristi Pavel – Ca un fin observator al fenomenelor economice și mai ales fiind la conducerea filialei celei mai mari a UNPIR, la București, cum apreciați că va evolua situația sau dinamica numărului de insolvențe în perioada care urmează? Unii spun că vor fi multe, alții spun că vor rămâne în palier. Dumneavoastră ce părere aveți?

Cătălin-Andrei Dascăl – Există două paliere aici, pentru că trebuie să privim atât din punct de vedere numeric, cât și din punct de vedere structural, valoric. Deci, numeric, sigur vor fi mai multe în perioada următoare și am să explic de ce. Însă valoric – și, într-un fel sau altul, este aceeași explicație –, ca structură de masă credală, datorii și hai să spunem o împovărare a economiei de piață, nu va fi cu mult diferit. De ce? Pentru că în perioada următoare – și este firesc să fie așa, în orice economie s-a întâmplat tot timpul, au fost foarte multe start-upuri, care nu au reușit să performeze, însă, în același timp, nici nu au acumulat datorii semnificative – va fi, cel mai probabil, știu că se discută și nu o să vehiculez acum un număr, dar este un număr foarte mare, de ordinul sutelor de mii care se duc în această zonă de lichidare și radiere. Dar este foarte posibil, dacă înregistrează datorii, să se mute și în zona de insolvență. De asta spun: numeric, da, însă, structural privind, așa ca în economie, nu este ceva care să afecteze nici zona de economie, nici impactul bugetar, pentru că nu sunt societăți care să fi acumulat datorii la buget sau astfel de chestiuni. Deci, numeric, da, valoric, nu cred, în perioada imediat următoare. Ce se va întâmpla peste 2 ani de zile, pentru că, să știți, recursurile, în general, nu vin la 6 luni, la un an de zile, vin undeva la 2-3 ani de zile după un impact semnificativ economic.

Cristi Pavel – Poate contribui UNPIR la atenuarea acestui deficit bugetar al României, în mod direct și indirect? Probabil că indirect.

Cătălin-Andrei Dascăl – La acoperirea deficitului bugetar – pentru că trebuie să privim separat ce înseamnă economia, ce înseamnă deficitul bugetar –, la creșterea veniturilor – da. Și nu că poate contribui, contribuie și contribuie în mod esențial, pentru că tot ce înseamnă obligații bugetare, când ajung în societățile în insolvență, de acolo noi chiar ne îngrijim și reușim să plătim și se plătesc cu prioritate, pentru că este și o prioritate legală, stabilită atât de Codul civil, cât și de legislația în domeniul insolvenței, Legea nr. 85/2014, și atunci contribuim. Ar trebui să formăm o echipă cu ce înseamnă aceste structuri, inclusiv creditorul bugetar.

Cristi Pavel – Cu executorii.

Cătălin-Andrei Dascăl – Nu cu executorii, strict în zona bugetară, pentru că m-ați întrebat de deficitul bugetar. Pentru că se întârzie aprobarea de valorificare. Ca să generezi venit, trebuie să valorifici. Dacă se valorifică, se va genera venit. Evident că putem contribui și putem să contribuim pentru că am vrea să schimbăm puțin și paradigma, în sensul în care noi venim și reparăm, corectăm, vindecăm societățile. Mergem și în zona de prevenție mai mult și aici suntem deschiși în această idee de consultare. Putem să gândim, să educăm, pentru că este o chestiune și de educație economică a mediului de afaceri: cum să intervină înainte să ajungă într-o stare de dificultate sau o stare de insolvență, să fie înainte, să fie o acțiune de prevenție, nu numai de corecție.

Cristi Pavel – Într-un final, este normal să vă întreb dacă există, din punctul dumneavoastră de vedere, priorități, urgențe majore în perioada care urmează sau o prioritate majoră în noul mandat pe care-l aveți.

Cătălin-Andrei Dascăl – Comunicarea. Are multe în spate, dar primul pas în zonă, în acest mandat, este comunicarea, cu multele lucruri care se subsumează acestei idei de comunicare.

Cristi Pavel – Minunat! Nu ne rămâne altceva decât să vă urăm succes pe drumul pe care ați pornit și suntem convinși că vom auzi lucruri interesante și realizări deosebite ale Uniunii.

Cătălin-Andrei Dascăl – Vă mulțumesc mult! Vă vom anunța imediat, vă vom ține aproape, astfel încât să fiți și dumneavoastră sprijinul nostru în această comunicare.

Cristi Pavel – Vă mulțumim!