Alina Popa, CITR: "Starea de dificultate trebuie raportată la viaţa companiei, pentru că business-urile nu sunt structuri foarte simple"

Este necesară o lămurire sau o unificare a practicii judiciare privind definirea stării de dificultate, pentru că, altfel, suntem în pericol să facem aceste proceduri inaplicabile, aşa cum au fost anterior legii 216/2022, susţine Alina Popa, Head of Legal CITR.

Domnia sa a menţionat că există în practica judiciară două tendinţe privind definirea stării de dificultate şi a atras atenţia asupra importanţei raportului întocmit de practicienii în insolvenţă pentru ca acesta să constituie principala bază de informaţii prin intermediul căreia instanţa să constate intervenirea stării de dificultate, stare ce nu trebuie să fie prezentă imediat deschiderii procedurii, ci poate interveni, potrivit legii, în următoarele 24 de luni.

Alina Popa a precizat: "În practica instanţelor de judecată am observat două tendinţe privind definirea stării de dificultate a companiei. Una este de a analiza starea de dificultate în raport nu doar de datoriile ajunse la scadenţă şi de sumele de bani aflate în contul companiei, ci şi în raport de o privire globală a vieţii companiei. Instanţele se uită şi la activele ce pot fi valorificate în piaţă, la viteza cu care activele respective pot fi lichidizate pentru a plăti datoriile, la nivelul datoriilor şi la măsurile sumare indicate în raportul întocmit privind starea de dificultate. O altă tendinţă este de a face o analiză literară a stării de dificultate versus starea de insolvenţă. Am constatat că unele instanţe, în cazul existenţei unor creanţe mai mari de 50.000 lei şi care au depăşit cu peste 60 de zile scadenţa, resping cererea de concordat preventiv şi trec direct la procedura de insolvenţă. Cred că această orientare nu este scutită de critici. În primul rând mi se pare că omitem că această definiţie a insolvenţei spune că este o prezumţie relativă şi de aceea trebuie să oferim companiei posibilitatea de a se apăra. Consider că o analiză complexă a definirii stării de dificultate raportată la viaţa companiei este una corect făcuta şi susţin aceste observaţii privind practica judiciară. O astfel de analiză este necesară, pentru că businessurile nu sunt structuri foarte simple. De aceea, este necesară o lămurire sau unificare a practicii judiciare privind definirea stării de dificultate, pentru că altfel suntem în pericol să facem aceste proceduri inaplicabile, aşa cum au fost anterior legii din anul 2022".

Citiți mai departe în Bursa (click)