Legea insolvenței persoanelor fizice, intrată în vigoare la începutul anului, este un început bun dar va trebui reanalizată în maxim doi ani pentru a deveni mai funcțională, a declarat pentru RFI România Dl. Stan Tîrnoveanu, Prim-Vicepreședinte al Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România (UNPIR).

Transcriere interviu audio:

Stan Tîrnoveanu: Beneficiarii acestor prevederi legale sunt persoanele fizice supraîndatorate. Mai simplu spus, consumatorii, cei care au datorii mai mari de 15 salarii minime pe economia națională și mai vechi de 90 de zile. De asemenea, persoanele respective trebuie ca într-un termen de 12 luni de zile să nu se întrevadă posibilitatea de a reveni la o situație normală din perspectiva unui trai rezonabil. Ultima condiție este existența unui activ negativ, adică totalul datoriilor să fie mai mare decât totalul activului. Scopul acestei legi este ștergerea datoriilor reziduale pentru un debitor de bună credință, care a respectat prevederile legale dar dintr-o anumită conjunctură nu poate să facă față datoriilor.

RFI România: Bun, pentru că am început cu aceste detalii despre legea insolvenței persoanelor fizice, concret cine poate apela la această lege intrată, cel puțin teoretic, în vigoare la 1 ianuarie și ce trebuie să facă, concret.

Stan Tîrnoveanu: Cei care beneficiază de aceste prevederi sunt persoanele fizice, consumatori, pentru datoriile, să zicem așa, necomerciale. Ei trebuie să facă o cerere către comisiile locale, care sunt constituite, cel puțin teoretic…

RFI România: ”Teoretic”, vom reveni și la asta, că e una dintre probleme: nu prea au fost constituite de autorități. Dar vom reveni.

Stan Tîrnoveanu: După ce (consumatorul) face această analiză și formulează cererea, comisia se va pronunța și va putea să dirijeze consumatorul, persoana debitoare, către una dintre cele trei proceduri reglementate: plan de rambursare, lichidare de active sau procedura simplificată.

RFI România: Pe scurt, domnule Stan Tîrnoveanu, această lege are scopul, așa cum spuneați și dumneavoastră, de a-i proteja pe debitorii de bună credință care dintr-un motiv sau altul ajung să nu își mai poată plăti datoriile și, cred că e important să spunem, e vorba de aproape orice fel de datorii, nu doar de datoriile către bănci…

Stan Tîrnoveanu: Da, da…

RFI România: Adică și impozite, taxe de diverse feluri…

Stan Tîrnoveanu: Toate datoriile care sunt non-profesionale pot face obiectul unui plan de reorganizare, unei lichidări de active, unei proceduri simplificate.

RFI România: Să ne referim și la aplicabilitatea acestei legi care, teoretic, după cum spuneați și dumneavoastră, a intrat în vigoare de la 1 ianuarie. Întrebarea simplă este: se poate sau nu aplica această lege? Pot acești debitori de bună credință, aflați în imposibilitatea de a-și plăti datoriile, să apeleze la această lege?

Stan Tîrnoveanu: Teoretic, da, ar trebui să poată să apeleze la aceste prevederi legale din acest moment, înțeleg că mai sunt probleme de logistică, în sensul că nu întotdeauna există acoperire cu resurse umane, poate și logistică…

RFI România: Vorbim de acele comisii de insolvență de la nivel local, acolo unde ar trebui să fie depuse dosarele de insolvență și înțeleg că nu prea sunt formate.

Stan Tîrnoveanu: După informațiile mele nu s-a reușit decât angajarea la nivel local, însă va interveni următoarea (problemă): chiar dacă s-a reușit angajarea unor persoane la aceste comisii la nivel local, cel mai probabil aceste persoane nu au experiență, pentru că nu are nimeni experiență…

RFI România: Exact, nici măcar judecătorii, care ar trebui să decidă.

Stan Tîrnoveanu: Este o problemă de aplicare pornind de la toți participanții la această procedură. De la membrii comisiilor la practicienii care se vor ocupa de aceaste dosare: avocați, notari, executori, practicieni în insolvență, instanțele de judecată…

După părerea mea nu va fi o avalanșă de cereri așa cum se estima la început. De ce zic lucrul acesta: pentru că legea insolvenței persoanelor fizice vine și cu această eliberare de datorie, însă vine și cu anumite limitări…

RFI România: Poate ar trebui să spunem. Cum e condiționată o persoană care apelează la această lege?

Stan Tîrnoveanu: (Persoana respectivă) nu va mai avea dreptul de dispoziție asupra veniturilor urmăribile, asupra bunurilor urmăribile, și acest drept de dispoziție limitat va fi sub controlul celui care se va ocupa de procedura insolvenței, fie că suntem în etapa de plan de rambursare, fie că suntem în lichidare de active.

Doi: nu va putea accesa credite decât în anumite condiții foarte riguros reglementate. Va putea apela la un credit doar pentru nevoi, să zicem, de sănătate, nevoi stringente… Deci este o limitare deosebită a capacității de exercițiu și de folosință.

RFI România: Aș vrea să încheiem discuția noastră mult prea scurtă despre acest subiect complicat cu o concluzie: cum vedeți viitorul acestei legi, având în vedere faptul că legea este în vigoare, dar nu prea este aplicabilă practic, pentru că, așa cum spuneați și dumneavoastră nu sunt persoane cu experiență în acest domeniu, nu sunt judecători, nu sunt specialiști… Cum credeți că se vor desfășura lucrurile?

Stan Tîrnoveanu: Pornesc de la următorul lucru: întotdeauna trebuie să fie un început. Dacă ne ferim de început înseamnă că nu vom începe niciodată, iar un lucru început este pe jumătate făcut. Gândesc pozitiv din perspectiva asta.

Al doilea lucru: cu certitudine într-un an, maxim doi, această lege va trebui reanalizată pentru a deveni mult mai funcțională. Nu este accesibilă, cel puțin procedura planului de rambursare este destul de sofisticată. Pe baza expertizei, experienței unui an de zile, poate doi, se pot gândi remedii la ceea ce a apărut ca element care face ca această lege să nu fie efectiv funcțională.