Cel mai important lucru care mi s-a întâmplat în această perioadă – dorința de a organiza CNC-ul în 4-5 direcții

NICOLEA CÎRSTEA: Suntem împreună cu dl Stan Tîrnoveanu, vicepreședinte UNPIR – un congres aniversar, 20 de ani ai Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență. Cum se situează profesia de practician în insolvență, d-le Tîrnoveanu, la această aniversare?

STAN TÎRNOVEANU: La această aniversare, după, să zicem, foarte mulți ani de activitate, a început să se restructureze inclusiv reglementarea secundară, întrucât UNPIR are competență de autoreglementare, principala dimensiune pe care a avut-o acest congres a fost punerea de acord a statutului profesiei cu dispozițiile legale incidente. Ne-am străduit să includem în statutul profesiei mai toate reglementările care pot să fie incidente, pentru a avea o anumită claritate, recomandată chiar de către articolul 1 din Constituție. Ne-am străduit ca cei care lucrează în această profesie să-și înțeleagă mai bine atribuțiile, limitările, competențele, astfel încât standardul deontologic să fie mult mai bine acceptat, mult mai bine respectat.

NICOLEA CÎRSTEA: Sunteți coordonatorul comisiei juridice din cadrul UNPIR. Au fost luate ceva decizii la acest congres în ceea ce privește coordonarea pe care o asigurați dumneavoastră?

STAN TÎRNOVEANU: În comisia juridică sunt cinci colegi – Carmen Popa, Oana Velican, Doru Nicorici și Ioan Pop de la Cluj –, sunt colegi care ajută în mod constant în interpretările pe care le dăm pe legislația secundară. Ceea ce este spectaculos la acest congres este că am început o procedură de colectare a tuturor informațiilor și ideilor de la toți membrii filialei – sunt filiale care au venit cu idei extraordinar de bune, astfel încât noi le-am corelat cu prevederile legale și am făcut ceea ce se poate numi un fel de eliminare a redundanțelor, disfuncționalităților din statut. Au fost câteva idei noi în statut, cele care privesc în principal, ca să zicem așa, corelarea prevederilor din Legea insolvenței, art. 39, prin eliminarea sursei fondului de lichidare, cea de la Registrul Comerțului, când Legea 1/2017 a fost eliminată această sursă, astfel încât au fost anumite obligații care decurgeau din această reglementar.

S-a prevăzut, de asemenea, un mecanism foarte clar și coerent cu privire la realizarea colectării la acest fond de lichidare, colegii de la comisia organizatorică s-au ocupat mai mult de acest lucru, noi realizând doar corelarea cu dispozițiile legale.

Am realizat, de asemenea, anumite corelări din codul deontologic cu prevederile dispozițiilor legilor 11/1991 privind concurența neloială și Legea 21/1996 cu privire la concurență, astfel încât să avem standardele legale, transparente și ușor de aplicat.

NICOLEA CÎRSTEA: În luna septembrie 2017 se împlinește și un an de când sunteți în noua formulă de conducere. cum vi se pare că ați reușit să puneți în aplicare programul pe care l-ați avut ca echipă în ultimul an și ce perspective sunt pentru următoarea perioadă?

STAN TÎRNOVEANU: Cel mai important lucru care mi s-a întâmplat în această perioadă – țin minte că am afișat, atunci când am candidat, dorința de a organiza CNC-ul în 4-5 direcții. Experiența pe care am avut-o lucrând cu foarte multe corporații mi-a arătat că o structură stabilă, pe anumite domenii, este mult mai bine de gestionat a problemelor. Astfel încât țin minte că la momentul respectiv am propus comisia juridică, comisia organizatorică, economică, cea de comunicare. Cu bucurie am constatat că colegii au îmbrățișat această idee, iar astăzi, cu mare satisfacție am constatat că aceste comisii sunt mai mult decât funcționale. Permite o anumită specializare, astfel încât o problemă să fie gestionată în mod constant de o anumită echipă, care are și o minimă specializare pe domeniul respectiv. Fără a lăsa lucrurile la nivel aleatoriu.

NICOLEA CÎRSTEA: Cum se vede profesia de practician în insolvență din interior și care sunt lucrurile de îmbunătățit din perspectiva societății?

STAN TÎRNOVEANU: Din interior profesia se vede din ce în ce mai dificilă; cazurile sunt din ce în ce mai dificile. Din păcate, suntem asaltați cu tot felul de reglementări și acum primul lucru care-mi vine în minte mă gândesc la art. 266 indice 1 din Ordonanța de Urgență 30/2017, care modifică cumva, derogă de la dispozițiile legii insolvenței în anumite ipoteze. Or, principiul uncitral spune în felul următor: Procedura insolvenței e o procedură concursurală și colectivă. Trebuie să le permiți tuturor celorlalți cocreditori să aibă aceleași drepturi cu ceilalți creditori. Ei, în aceste condiții noi avem o scindare a procedurii. Cu certitudine va avea impact asupra posibilității redresării unor anumite societăți. Poate că, dacă în anul viitor proiectul de directivă cu privire la accelerarea și sprijinea realizării de restructurări organizatorice a entităților juridice, ne vom reveni pe un amplasament corect și coerent. Nu pot exista 3-4 proceduri în același moment, este imposibil de gestionat lucrul ăsta. Dacă la nivel micro, să zicem că avem o executare individuală a unei persoane, poți crede că se poate suspenda o procedură, continua cealaltă, fără să impieteze, când ai o procedură colectivă, la nivelul unui agent economic cu 300 de creditori, nu se poate lucra decât într-o procedură unică, cu respectarea tuturor participanților la procedură. Creditorul bugetar, cu drepturile creditorului bugetar, creditorul privilegiat creditor privilegiat, hotărârile sau creditele rezultând din hotărâri judecătorești, fie că sunt conotații civile sau penale, respectate și puse în valoare.

Cred că acesta va fi demersul pe care trebuie să-l facă legiuitorul și probabil că va trebui să evalueze randamentele într-o executare fiscală, o executare civilă, executare concursuală în cadrul procedurii insolvenței. Va trebui să vedem cum va impacta aplicarea Legii 151/2015 cu privire la insolvența persoanei fizice. Va fi un impact, probabil că va trebui poziție bugetară consistentă. Vom vedea.

NICOLEA CÎRSTEA: Și cum se vede profesia din exterior? Ce ar trebui să fie îmbunătățit pentru o imagine până la urmă reală a profesiei, o imagine obiectivă?

STAN TÎRNOVEANU: Din păcate, din exterior profesia nu are cea mai bună vizibilitate și nu are cea mai corectă vizibilitate. Sunt încântat că cei de la comisia de comunicare și-au luat lucrurile în serios…

NICOLEA CÎRSTEA: Ca și dumneavoastră la comisia juridică.

STAN TÎRNOVEANU: Da, este un reflex profesional. Dacă tot te-au rugat unii oameni și ai spus că faci lucrul, trebuie să-l faci, că altminteri nu mai ești tu confortabil cu tine. Cei de la comisia de comunicare – țin minte că eu am avut ideea să-l propun pe Florin – mi-a zis că mi-ai făcut-o… Cred că ne-am făcut-o, în sensul că am făcut un lucru bun, sunt oameni care au început un plan de comunicare. Planul este rezonabil. Ceea ce este cel mai important lucru este ca această imagine să fie adecvată; nici hiperbolizată, nici superdimensionată. Comunicarea până la acest moment era unidimensională, în sensul că apăreau incidental anumiți practicieni; fără să fie vizibilă profesia. Asta era mare păcat. Și profesia aceasta chiar face foarte multe lucruri bune pentru economie, pentru că este o profesie mai mult decât necesară în realizarea unui climat economic coerent cu privire la valorificarea activelor – cele care pot fi puse în valoare; cu privire la punerea în valoare a unor active care pot fi restructurate. Până la urmă, ce se dorește? Exact ce spune proiectul de directivă: salvgardarea locurilor de muncă. Pentru că nimeni nu are în vedere faptul că printr-o procedură de reorganizare-lichidare bună pusă în valoare se salvează locuri de muncă și, până la urmă, venituri la bugetul de stat. Chiar este o mare problemă faptul că, din păcate, în România procedurile de insolvență cu șanse de reorganizare sunt infinit mai mici. Sunt studii chiar în această directivă, care arată că în zona nordică șansele de îndestulare sunt spre 90% pentru că în primul rând debitorul merge înainte de apariția stării agravante a insolvenței și sunt șanse de reorganizează, astfel încât creditorii se îndestulează. În acea zonă nu există credite bugetare, pentru că este și o disciplină de conformare față de datoria bugetară. Nimeni nu concepe să aibă datorie bugetară neplătită de mult timp. Astfel încât procedura este mult mai flexibilă; creditorii sunt mai educați. Până la urmă este o problemă de educație.

NICOLEA CÎRSTEA: Vă mulțumesc mult și vă doresc succes în punerea în aplicare a obiectivelor dumneavoastră, atât la comisia juridică, cât și pe ansamblul profesiei.

STAN TÎRNOVEANU: Ceea ce ne dorim pe termen mediu este să realizăm un cod deontologic. Codul deontologic este un fel de cod de bune practici cu privire la tratarea procedurii insolvenței. Pentru că destul de mulți cred că au înțeles suficient de bine profesia. Și noi avem probleme, după ani de practică, cu înțelegerea unor terminologii juridice – că asta mi-e profesia. Economiștii cu anumite abordări economice, cei care au această profesie. Astfel încât, acest manual de bune practici, care este unanim acceptat în țările cu experiență trebuie să fie și la noi. Avem un cod de bune practici din 1997 sau ceva de genul ăsta, pe Legea 65/1995. Deci e clar.

NICOLEA CÎRSTEA: Este desuet.

STAN TÎRNOVEANU: Nu mai există legea aia; este altă abordare. Deci nu avem o asemenea abordare. Cred că a mai fost o actualizare prin 1998. Și dacă o citiți veți vedea cât de în urmă este. Aceasta este ceea ce ne dorim noi să facem. Vom apela la sprijinul Însutitului de Pregătire a Practicienilor în Insolvență, la alți colaboratori cu experiență în domeniu, să realizăm pas cu pas acest manual de bune practici.

NICOLEA CÎRSTEA: Vă mulțumesc și sper să prindem și momentul în care, în mandatul dumneavoastră, putem să avem în față acest manual.

STAN TÎRNOVEANU: Asta ne dorim. Pentru că, până la urmă, conformarea voluntară este benefică. Să știți că foarte mulți colegi nu au elementul care să le spună care sunt standardele. Asta ușurează și profesia. Nu există, din păcate, la momentul ăsta – m-am uitat și în proiectul de directivă – nici măcar guideline-uri, directive, direcții care să ajute. Vom lua – și am studiat deja manualul de bune practici din Anglia, este o carte suficient de consistentă –, dacă vom reuși să facem una care să fie în acord cu dispozițiile legale din România, vom fi împăcați că ne-am făcut datoria.

NICOLEA CÎRSTEA: Succes, d-le Tîrnoveanu.

STAN TÎRNOVEANU: Vă mulțumesc.